Pi cârarea di la moarâ
Trecu prèchi di pilisteri,
Vimtulu treamburâ lumăchi’li
Di pi gorțâ și-di pi meri.
Ñi-u dor di di-a noastâ Hagilari
Ți inima ñi-ari tuchitâ…
Ñi-u dor di-aroși trandafili
Ñi-u dor di ñiurizma di lipâ.
-Lăi nipoate, Naci alu Teicu,
Ia s-ñi-aspuñi a ñi’ia calea
Nu viñiu di multu chiro…
Cât’ iu iasti Hagilarea?
-Va țâ spunu, lăi lali Hrista
Cu peru albu, ca di sâmtu!
Hagilarea iasti-aoați…
…Ama oamiñi’i nu suntu!
Hrista Lupci 12.02.2016